You are currently browsing the category archive for the ‘Romania’ category.
Country profile: Romania
The largest of the Balkan countries, Romania has dramatic mountain scenery and a coastline on the Black Sea.
It has seen numerous empires come and go from the Roman, to the Ottoman, to the Austro-Hungarian.
After World War II the country was under communist rule although the leadership pursued a foreign policy independent of that of the Soviet Union.
Romania, a slower developer than other former communist countries of eastern Europe, took a major step away from its past when it was one of seven countries to join Nato in late March 2004. Its strategic location and Black Sea air and naval bases make it attractive to the alliance.
There have been several complex exchanges of territory over the years, not least when the area formerly known as Bessarabia went to the USSR following a pact between Hitler and Stalin. That region now forms a large part of the Republic of Moldova. Romanian, a Romance language, is essentially the same as Moldovan although the latter has undergone more influence from Russian.
The legacy of communist-era leader Nicolae Ceausescu, who was feared and loathed in approximately equal measure, lingered long after the uprising which brought his execution on Christmas Day 1989.
Former communists dominated politics until 1996 when a centrist government came to power. It became involved in prolonged political feuding which did little or nothing to promote economic reform. The left returned in 2000 when Ion Iliescu was re-elected president.
Failure to push ahead sufficiently with reforms meant that the country was not on the list of new EU members four years later. However, in April 2005 Bucharest signed the EU accession treaty, paving the way for Romania to join the union in January 2007.
- Full name: Romania
- Population: 21.3 million (UN, 2008)
- Capital: Bucharest
- Area: 238,391 sq km (92,043 sq miles)
- Major language: Romanian
- Major religion: Christianity
- Life expectancy: 69 years (men), 76 years (women) (UN)
- Monetary unit: 1 new leu = 100 bani
- Main exports: Textiles and footwear, metal products, machinery, minerals
- GNI per capita: US $6,150 (World Bank, 2007)
- Internet domain: .ro
- International dialling code: +40
President: Traian Basescu
Traian Basescu, a former sea captain and mayor of Bucharest, became president following elections in 2004.
He gained a second endorsement from the electorate in a May 2007 referendum when they rejected an attempt by parliament to impeach him. MPs had decided by a large majority to remove him from office, accusing him of exceeding his constitutional powers.
The attempt to impeach the president followed tension between him and the government of Prime Minister Calin Tariceanu over the pace of reforms.
Since he came to power, Mr Basescu has drawn international praise for his anti-corruption efforts and for preparing Romania to join the EU.
In 2005 Mr Basescu started the process of opening the files of the feared communist-era secret police – the Securitate. Researchers cleared him of accusations that he collaborated with the Securitate.
Mr Basescu was 53 at the time of his election. He was transport minister between 1996 and 2000.
His predecessor, Ion Iliescu, had dominated Romanian politics since the fall of communist dictator Nicolae Ceausescu in 1989. Under his Social Democrats, Romania entered Nato and moved towards EU membership.
Prime minister: Emil Boc
Parliament approved the appointment of Democratic Liberal Party President Emil Boc as prime minister on 22 December 2008.
Mr Boc’s political career has been closely associated with that of President Traian Basescu, who nominated him as executive president of the Democratic Party in 2003.
The Democratic Party later merged with the Liberal Democrats to form the Democratic Liberal Party.
A member of parliament in 2000-2004, Mr Boc rose to prominence in 2004 when he beat veteran nationalist Gheorghe Funar to become mayor of Cluj-Napoca, the main city of his native Transylvania. He was re-elected with 76% of the vote in 2008.
The Democratic Liberals and Social Democrats formed a coalition after the November 2008 parliamentary elections.
When former prime minister Theodor Stolojan withdrew his candidacy for the premiership, President Basescu nominated Mr Boc.
An academic specializing in political science and law, Mr Boc was born in 1966 and is married with two daughters.
Romania has one of the most dynamic media markets in southeastern Europe. TV is the medium of choice. State-owned Romania 1 and private Pro TV and Antena 1 command the lion’s share of viewing.
There are many smaller, private stations, some of them part of local networks. State broadcaster TVR operates a second national network, TVR 2, and a pan-European satellite channel. Pay TV channels have a smaller but significant audience.
There are more than 100 private radio stations. State-run Radio Romania operates four national networks and regional and local stations.
BBC World Service is available on 88 FM in the capital, and in Timisoara (93.9) , Sibiu (88.4) and Constanta (96.9).
Most households in Bucharest have cable TV. There are hundreds of cable distributors offering access to Romanian, European and other stations.
Romania’s newspaper market thrived after the 1989 revolution, but many newspapers subsequently closed because of rising costs.
The constitution upholds freedom of expression, but prohibits “defamation of the country”.
Paris-based Reporters Without Borders said in 2009 that an “anachronistic concept” of the media was evident among sections of the political class. It cited proposals to ban outlets from using material sourced from phone taps or personal documents.
Around 7.4 million Romanians were online by September 2008 (Internetworldstats).
The press
- Adevarul - daily, English-language web pages
- Libertatea - daily
- Evenimentul Zilei - daily
- Jurnalul National - daily, English-language web pages
- Romania Libera -daily
- Capital - business weekly
- Nine O’ Clock - English-language daily
Television
- TVR - state-owned, operates Romania 1 and TVR 2 networks
- Antena 1 - commercial
- Pro TV - commercial
- Prima TV - commercial
- Acasa TV - commercial
- Realitatea TV - commercial
Radio
- Radio Romania - state-owned, operates national and regional networks and Radio Romania International
- Europa FM - commercial
- Kiss FM - commercial
- Pro FM - commercial
- Radio 21 - commercial
News agencies
Pe data de 26 septembrie 2009, Casa de Cultură a Municipiului Carei organizează FESTIVALUL ZMEIELOR, ce va avea loc la Baza Sportivă Victoria Carei.
Programul Festivalului Zmeielor:
- Ora 12:00 – 17:00 – confecţionarea zmeielor (se pot prezenta şi zmeie confecţionate acasă)
- Ora 17:00 – înălţarea zmeielor
SE PREMIAZĂ:
- Cel mai frumos zmeu
- Cel mai aerodinamic zmeu
ALTE PROGRAME:
- Confecţionare de avioane din hârtie
- Concurs de AirSoft
- Concursuri cu mingea de fotbal
- Campionat de prăjit slănină
VOR CONCERTA:
- No Limits
- Bangheads
- Boda Bianca
- Maroşan Loredana
- Nagy Anita
- Bâc Denisa
IMPORTANT: Pentru confecţionarea zmeielor, foarfecele şi lipiciul se vor aduce de acasă de către concurenţi. Pentru campionatul de prăjit slănină, organizatorii pun la dispoziţie doar lemnele şi locul pentru foc.
In urma cu vreo doi ani am petrecut un weekend fulger la Murighiol, intr-o croaziera rasfranta pe bratele Dunarii.
Revad Delta Dunarii cu mare drag, rasfoind albumul “Cantecul lebedei mute” realizat de fotograful roman Helmut Ignat. O reprezentare a Deltei pe pamant, in aer, in apa si la intersectia celor trei dimensiuni, la libraria Humanitas, in ultima dupa amiaza torida de septembrie.
Am petrecut 30 de minute intr-un tren de “deportati” ca sa ajung de la Drobeta la Orsova. Singurul personaj interesant era un sarb ponosit a carui avere putea fi vazuta prin peretii transparenti ai unei pungi negre de plastic.
Fugarul vorbea o engleza eleganta si avea dilemele unui turist sofisticat, preocupat de ratele de schimb valutar din Romania si de jonctiunile trenurilor.
Era duminica Pastelui ortodox. In general, vasele pe care studentii liceului de marina se antreneaza sunt la dispozitia turistilor de weekend. Nu si de Paste. Am avut mare noroc cu Pastele catolic. Un grup de politicieni catolici de prin vest, au avut pofta de o plimbare pe fluviu chiar in duminica Pastelui ortodox. Desi capiatanul ar fi preferat, mai degraba, sa petreaca in sanul familiei, a baut cateva sticle de vin la carma gigantului reconditionat cu fonduri ale Uniunii Europene, vasul Dierna.
Era un grup select, iar capitanul se simtea stanjenit sa primeasca straini. Am trecut drept nepoata capitanului si asa am fost inmiit castigata. Sub aripa capitanului am aflat secretele strajuite de cele 2 maluri ale fluviului.
Nu avea drum la Portile de Fier, asa ca am pornit-o in jos pe Clisura Dunarii.
Am trecut pe langa satul Ieselnita in care s-a nascut si a copilarit Lavinia Milosevici, apoi prin fata Tabulei Traiana, sculptura in stanca de pe malul sarbesc realizata de Traian in anul 101 e.n. pentru a marca victoria asupra ostirii dace a lui Decebal.
Mai sus nitel, se ridica manastirea Mracuna (“mraconia”=”loc ascuns”/”apa intunecata”) construita pe fostul punct de dirijare al navigatiei pe Dunare prin Cazanene Mici.
Apoi am ramas inmarmurita in fata lui Decebal. “Decebal Rex Drăgan fecit” – aceasta este inscriptia de pe bustul lui Decebal, sponsorizat de Iosif Constantin Dragan, cea mai inalta sculptura in piatra din Europa (40 de metri) – realizată după modelul celei din stanca Muntelui Rushmore.
Am urmat curgerea fluviului pana in golful Dubova unde s-a filmat Duios Anastasia Trecea ecranizarea dupa romanul lui Dumitru Radu Popescu. Tot aici se afla tabara de arte plastice de la Orsova.
Dubova si Ogradena sunt granitele Cazanelor Mari (3.8 km lungime ) si ale Cazanelor Mici (3.6 km lungime) – portiunea cea mai ingusta strabatuta de Dunare.
Cei carora le plac drumetiile de primavara, pot vedea de pe Muntele Ciucaru Mare, Cazanele Mari si Laleaua Galbena, specie endemică protejată ce infloreşte in luna aprilie si se pastreaza astfel pana la inceputul lunii mai.
Dupa ce am trecut de Cazanele Mari, am ajuns la pestera Ponicova care are iesire la sosea. Aceasta este cea mai mare pestere din defileul Dunarii, galeriile sale însumează 1.660 m. Imi povestea capitanul ca pesterea aceasta este martora a mii de crime. Romanii care vroiau sa ajunga inot in Serbia erau atrasi in pesterea care ducea la sosea si ucisi pentru cateva bunurile pe care le aduceau.
Lungul deal al Mosului duce la Manastirea (de maici) cu hramul Sf. Ana a functionat pe post de carciuma in perioada comunista. Manastirea a fost ctitorita de ziaristul interbelic Pamfil Şeicaru care a vrut sa ii aduca multumire Domnului pentru ca a scăpat cu viaţă din luptele care s-au dat în zona Orşovei în Primul Război Mondial.
Intr-o dupa amiaza de Cuptor, pe cand asfaltul Capitalei dadea in clocot, am planuit o escapada cu destinatia Snagov. Intr-un personal de amiaza lasam in urma rand pe rand Mogosoaia, apoi Balotestiul. Cu bune intentii si la recomandarea Nasului, am coborat in “cel mai apropiat” punct de conexiune cu Snagovul…halta Caciulati. In mijlocul unei vaste vegetatii cu paloare de scrum si de uscaciune, incercam sa gasim o carare catre civilizatie. Printre corcodusi cu fructe verzi si galbene, printre ierburi incurcate si ghemuite care ne taiau incheieturile picioarelor, am ajuns, intr-un final, la un drum de piatra. L-am urmat. Am luat o masina care ne-a dus la Moara Vlasiei (un fel de nod rutier) la Monument. Pe Monument era scris ceva de “Saracie”, cuvant schimbat de localnici in “Vlasie”. Pana la Snagov mai era cale lungade batut. Pansati si miruiti cu o crema, chipurile, cu extract de galbenele, am decis sa eutanasiem initiativa Snagoviana si sa tinem drumul drept spre Urziceni. Am trecut prin Gradistea, apoi prin Fierbinti Targ (unde am intalnit o policlinica pe care scria “Servicii Medicale Fierbinti”) si, cu un pepene galben rascopt, am poposit pe malul Ialomitei, la Dridu la baraj. Nu auzisem niciodata de barajul acesta care a fost construit in preajma anului in care m-am nascut si eu (prin 1.98 si ceva)…Imi spunea “Ko” despre o biserica scufundata intr-un lac dintre Moara Vlasiei si Targul Fierbinti. Eu una, nu am reusit sa o vad…
O descriere superba facuta de Dan Arsenie in Evenimentul Zilei:
Se spune că sunt cei mai solicitanţi munţi din ţară, deoarece cărările nu ocolesc vârfurile, ci le tocesc de-a dreptul. Dacă nu ar fi încăpăţânatul de Rarău şi bolovănosul Piatra Craiului, afirmaţia ar fi 100% adevărată. Munţii Rodnei, din nordul extrem al României, îi oferă iubitorului de munte cam tot ce îşi doreşte: lacuri, cascade, peşteri, vârfuri interesante şi jnepeni uscaţi pentru foc de seară.
Va invit sa citi in continuare http://turism.evz.ro/emain/articolul/857897/In-Rodnei-cu-stancile-la-picioare-si-capul-in-nori
Teodora Scripcariu, al patrulea ingeras al Adrianei si al lui Virgil Scripcariu:)
La Hoteni, mamele atarna oale mai vechi, dar viu colorate, in aracii de la poarta casei. Asa inteleg coconii din sat ca ele au fecioare de maritat. Din Cluj, am taiat cele trei Somesuri pana in Dej si Baia Mare, iar din satul Desesti, peste coama Marei din Gutai, am ajuns in satul Hoteni. Pret de o ora am urcat pe niste serpentine atat de serpuite si de abrupte, incat microbuzul in care ma aflam parea un echilibrist pe un fir de guta. In afara de noi mai era un singur pasager. O sigheteanca abia intoarsa din Roma. Povestea despre o alta civilizatie cand am adormit intre copaci. Am rau de miscare.
Era pe la sfarsitul lui aprilie. Acolo sus, in munti, copacii nu aruncasera inca pe deplin podoaba autumnala, asa ca pe ici erau verzi, pe colo galbeni. Auzeam din cand un cand cate un cuvant. Am auzit, cu putin inainte de coborare de o pastravarie…
La Hoteni se deschisera portile cerului imediat ce am facut primul pas pe ulita. Ploaia generoasa era binevenita dupa o zi de calatorie prin autobuze si trenuri in care trona un miros apasator de tigara.
Ca sa ajungem in satul Breb, care se afla la o distanta de 6 km de Ocna Sugatag si la vreo 20 de minute de Sighetul Marmatiei, trebuia sa merem pret de vreo juma de ora si mai bine printr-o pacla de ploaie intaratata de rafale de vant.
Localnicii din Hoteni sunt gazde ad-hoc. Ce e drept, ploaia se intetea si nimeni nu parea a ne vrea de oaspeti. Am avut mare noroc ca unul din noi semana cu…”Marius”. Am batut la usa unei porti din lemn cu impletituri migalite si ne-a deschis o morosanca rumena la fata, principalul furnizor de pungi de plastic din sat. Imediat ce ne-a zarit, si-a acoperit fata cu mare emotie si a exclamat: “Marius…tu esti? Ai venit de la Bucuresti pana aici!”.
Ploua atat de tare incat nu am negat. Femeia, de buna credinta, ne-a adapostit, si ne-a promis ca ne tine in casa ei cat am dori. S-au facut trei zile. Ne-a prins Duminica Tomii in casa morosencei. Am incercat sa ii spunem ca ne-a confundat si ca Marius…nu e Marius…e de fapt…
Am mancat placinta cu urda si cas, apoi drob facut in miel. “Cosul” mielului, intesat cu oua fierte, paine si diverse trufandale se coace la cuptor si…gata drobul. Mama face drob din maruntaie de miel tocate si acoperite cu o foaie din mate.
Gazda, Maria, o femeie de vreo 48 de ani, ne-a primit cu miere de papadie si paine calda, cu ciorba de miel, cu slanina si castraveti, urda, la care am adaugat noi un carnat de Baia Mare. Ne-a mai dat “grostior”, adica smantana, cu hrean dat prin razatoare. Asa fac morosenii “mustar”.
Fotografii de la Hoteni: http://www.gapo.ro/slideshow_album/10979/
A doua zi, dis de dimineata, vroiam cu tot dinadinsul sa merg la Cimitirul Vesel. Cum unii berbeci sunt mai incapatanati decat altii, m-am lasat convinsa sa merg la stana ca doar “cimitirul tot acolo ramane”. E prima data cand am fost la stana. Intre Mara si Iza, pe o pajiste de papadii, gospodarii satului urmati de dulaii de stana, paznici devotati, aduceau cu ei hoardele de oi. Incropirea tarcului, tuciurile care semanau mai degraba cu niste butoie pentru vin, morosencele cu fuste pana la genunchi, colorate in negru cu flori rosii si verzi si galbene, drobul de sare…premiul pe care caprele naravase, si nu numai, il primeau pentru cateva minute de supunere domoala.
Galetile ingropate in pamant pana cand pamantul intra inautru, binecuvantarea preotului, ulita si mai ales luptele dintre berbeci… Documentar ad-hoc de la stana: http://www.youtube.com/watch?v=YyWlIHFKEuw
Festivalul de Film Underground se pregateste sa primeasca cinefilii din Arad si nu numai.
Intre 18 si 22 mai 2009, vor fi proiectate filme de lung metraj si scurt metraj, filme de animatie si filme documentare. Toate sunt legate intre ele prin faptul ca apartin unui gen despre care a inceput sa se vorbeasca din ce in ce mai mult si in Europa… experimentale, alternative, socante, independente … adica underground.
Programul este deja afisat pe site-ul www.undergroundfestival.ro, sectiunea film.
Festivalul va prezenta filme deja premiate la festivaluri de gen de renume, dar si premiere.
Luni 18 mai va fi prezentat filmul de scurt metraj ce a fost nominalizat la sectiunea respectiva, la premiile OSCAR acordate in 2009. Intre Statii /Auf Der Strecke de Reto Caffi, dar si scurt metrajul de animatie Veterinarul / Veterinarian in regia lui Signe Baumane, Lituania si documentarul lui George Scripcariu Adela & Agnetha.
Restul…descoperiti voi http://adelasiagnetha.ning.com/
***Fotografii realizate de Alexandru Paun
http://www.gapo.ro/slideshow_album/10615/
In vinerea de dinaintea Floriilor, am citit in mare fuga un titlu care amintea de festivalul lalelelor de la Pitesti. M-am mobilizat imediat, si parea ca week-end-ul are deja un leit motiv.
La un moment dat ma obisnuisem cu plecarile instantanee, cu planificarea escapadelor de weekend in functie de primul tren care pleaca din gara. Unknown destination devenise un stil pe care l-am adoptat atat de firesc incat am uitat ca nu fusese asa dintotdeauna.
Gala evenimentului parea sa aiba loc de chiar ziua Floriilor. Impotriva asteptarilor mele, festivalul a fost nespus de astamparat.
Bricostore, indienii care strang cetele in jurul lor, standuri cu seminte de flori, si nelipsitele hand-made-uri cu sporul casei.
Atat si nimic mai mult.
Un festival cu rude olandeze, din pacate doar rude prin alianta:)
Dupa aproape o ora de haladuit pe aleea principala, incarcata doar pana pe la jumatate de negustori de fleacuri, am pornit-o spre padurea Trivale. O padure cu un aer parjolit si semiuscat, din care se desprindea o gradina zoologica cu animalute care mai hibernau, mai se trezeau.
Am luat drumul Curtii de Arges. Am petrecut vreo jumatate de ora la manastire, apoi am pornit-o direct catre barajul Vidraru. Se facea din ce in ce mai frig, iar haul, cand era luminat de soare, cand prafuit de vant.
Acolo e o energie navalnic pozitiva, insa maculata de puhoiul de turisti, care strabat bordurile neantului (in pas de promenade fada) si se mira fara a fi in vreun fel miscati de semnificatia apei, a inaltimii, a stancilor care te exorcizeaza de neputinta.
Mai departe, si mai departe. Asa am ajuns pe Transfagarasan, spre Balea. Printre mormanele de zapada gata sa se prabuseasca, pe un drum interzis, ne-am apropiat de Balea lac. Mai aveam numai putin, insa era prea multa zapada.
P.S. Am aflat apoi ca am ratat festivalul scrumbiei de la Galati, care se tine in fiecare an tot de Florii.
