Tutti frutti a la Cluj

Trebuie sa recunosc: IUBESC ARDELENII!  

Pe cand am ajuns in Cluj mi-am dat seama ca acela este orasul sufletului meu. Un oras cu o energie pozitiva, tonica, occidentala. Unii spun ca energia este data de loc, altii cred ca este data de oameni. In Cluj am iubit locul si oamenii.

Nu stiam prea multe despre ardeleni pana in anul I de facultate cand cei mai buni prieteni erau de prin partile acelea.

Ardelenii au mintea agera si atitudinea omului superior, sigur pe sine, rabdator. Valorile prin care ei se afirma sunt onestitatea, respectul pentru ceilalti, seriozitatea. Au o aparenta de sfiosenie, de rezervare, insa este de fapt forma demna si naturala a unor virtuti pe care, daca altii le-ar detine, ar musti de trufie.

No, acum n-or fi la fel toti ardelenii. Poate tind sa vorbesc despre prietenii mei de suflet si sa imbratisej cu drag acele locuri, lucruri, lucrari care trimit cu gandul la ei.

In Cluj am simtit sentimental de securitate, de imposibilitatea de a da gres, parca este un oras a carui menire principala este aceea de a face ca totul sa iasa bine.

 Moaştele Piaristilor (Ordo Clericorum Regularium Pauperum Matris Dei Scholarum) .  

In biserica era un frig cumplit, dar cine sa mai simta cand pe deasupra capului planau porumbei albi si de afara de auzea numai asa, un pic, o milonga dumnezeiasca.

Am spus “Amin” in constelatia Piaristilor, in biserica Piaristilor. Piaristii o fo’ un ordin călugăresc romano-catolic, constituit in secolul al XIV-lea, a cărui misiune era educarea tineretului. Iata ca dupa cateva veacuri bune piosii PRisti ai secolului XXI inca ingenuncheaza insuflesiti de maretia propriei „religii”.

 Gurmand a la Cluj

  Carciumile si fastfood-urile incheie fiecare colt de strada, insa, daca iti poti infrana foamea si te lasi manat de intuitia fiziologica pe strazile mai afundate din centrul istoric, dai peste restaurantul cu specific unguresc “Agape”.

Interiorul traditional, poate fi regasit sub mai multe forme in cele cateva Sali distincte (mai intime, sau destinate socializarii), muzica live cantata de Lotzi- violonistul (http://www.youtube.com/watch?v=hJMfO2OdSxM) se aude cu aceeasi rezonanta subtila in toate incaperile (http://www.youtube.com/watch?v=REXA1sCva0g). Chelnerii sunt deosebit de atenti cu oaspetii, gata sa recomande, sa explice si parca inteleg din priviri nevoile mesenilor. Mancarea nu se lasa prea mult asteptata si deindata ce ajunge in spatiul intim al clientului, nu-i mai da timp de respiratie pana la ultimul dumicat.

Si, inca un aspect…pentru aceia care prefera o vecinatate discreta, dar tonica, aici veti intalni convivi dintre acestia.

Gulas si papricas…o nebunie!

Dar, sa un ne ridicam de la masa pana ce nu luam o imbucatura zdravana din kebabul de la Emma. Tousi este de evitat sucul de sfecla…salata e mai buna. Iata si meniul….

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Gradina Botanica 

Sa fi fost prin anul I de facultate cand un prieten bun, Dan C. mi-a marturisit ca Gradina Botanica din Cluj e mai faina ca cea din capitala. Atunci am luat marturisirea ca pe un afront. Acum o iau ca pe stare de fapt reala.

Cam asa o fo pe la Cluj. Data viitoare cand ajung acolo, poposesc la prietena mea draga, la Aglika, o bulgaroaica de milioane indragostita si ea de ardeleni.